În sănătate, legea nu se poate aplica, pentru că deficitul de personal se ridică la 26.000 de posturi şi în plus, există pandemia cu gripă nouă, spun sindicatele. Ministerul Sănătăţii insistă, însă ca veniturile angajaţilor din sănătate să fie reduse cu 15,5 la sută pentru fiecare dintre cele două luni. Aşadar a propus fie ca gărzile să nu fie plătite, fie reducerea unor sporuri.

Sindicatele spun însă că nu mai este nevoie de tăierea din salarii, întrucât nu şi-au primit prima de stabilitate în ultimul trimestru din 2009.

În educaţie, ministerul a pasat responsabilitatea în curtea directorilor de şcoli, aşadar sindicatele vor negocia cu aceştia. FSLI a anunţat că în mai multe judeţe, precum Maramureş, Ialomiţa sau Constanţa şcolile se vor închide câte patru zile în noiembrie şi decembrie.

Funcţionarii publici au făcut socoteala şi spun că nu sunt opt zile ci şase de concediu forţat. Chiar şi aşa nu sunt de acord cu această măsură, dar aşteaptă propunerile instituţiilor.

Legea prevede acordarea a cel mult patru zile de concediu pe fiecare lună sau reducerea programului de lucru. Toţi bugetarii ameninţă că vor da statul în judecată dacă măsura se va aplica, întrucât legea încalcă prevederile Codului Muncii şi contractul coletiv de muncă.

Sindicaliştii din educaţie salută decizia Curţii Constituţionale din România (CCR), prin care Legea educaţiei a fost declarată neconstituţională, şi consideră că guvernul Boc ar trebui sancţionat pentru că şi-a asumat răspunderea pe respectivul act normativ.

Foto (1)
"Este inadmisibilă asumarea răspunderii pe o lege declarată ulterior neconstituţională, o lege făcută politic, pe genunchi, fără consultarea oamenilor direct implicaţi. Guvernul Boc ar trebui să răspundă pentru asta", a declarat preşedintele executiv al Federaţiei "Spiru Haret", Marius Nistor.

În opinia sindicaliştilor, decizia CCR este salutară mai ales în condiţiile în care legea ar conţine numeroase erori şi discriminări. "Atâta timp cât nu sunt rezolvate problemele învăţământului prin această lege, ea nu trebuie promulgată. Şi oricum, trebuie promulgată numai după ce este dezbătută în Parlament", spune liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Aurel Cornea.

Unul dintre capitolele Legii educaţiei care au creat cele mai numeroase discuţii în contradictoriu este descentralizarea sistemului preuniversitar, respectiv acordarea unui procent din puterea de decizie la nivelul şcolilor consiliilor locale şi interdicţiile legate de incompatibilitatea funcţiei de director cu calitatea de membru al unui partid politic. "Şcoala trebuie să fie reprezentată de profesori, nu să fie la cheremul autorizăţilor locale", spune Marius Nistor.

Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea făcută de Partidul Naţional Liberal şi a decis că Legea educaţiei contravine Constituţiei, actul normativ fiind unul dintre cele trei pe care Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea în Parlament în septembrie.

SURSA: Realitatea